Supravegherea, siguranţa şi dezvoltarea normală a copilului, constituie o prioritate pentru părinţii nevoiţi să plece la muncă în străinătate. De obicei lăsăm creşterea şi supravegherea copilului nostru în seama bunicilor, a altor rude. În viaţa copilului pot interveni insă situaţii neprevăzute în care este necesară semnătura părintelui pentru diverse servicii medicale, juridice, şcolare, etc.
Obligaţii legale când plecăm la muncă în altă ţară
Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, reglementează cu titlu de obligaţie în sarcina părinţilor. Astfel…
(1) Părintele care exercită singur autoritatea părintească sau la care locuieşte copilul, care urmează să plece la muncă în străinătate, are obligaţia de a notifica această intenţie serviciului public de asistenţă socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi ţara. Art.104 al.(1)
Prin urmare, aveţi obligaţia de a notifica Serviciul Public de Asistență Socială intentia plecării la muncă în altă ţară. Chiar dacă plecaţi cu sau fără contract de muncă.
Notificarea trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:
- datele de identificare ale persoanei în grija căruia urmează să rămână copilul dvs.;
- adresa unde va locui copilul;
- dovada că persoana în grija căruia urmează să rămână minorul este rudă cu acesta. Rudă până la gradul IV inclusiv ) bunic, unchi/mătuşă, văr, nepot, frate/soră, străbunic, frate al unui bunic);
- dovada că persoana în grija căruia urmează să rămână minorul a împlinit vârsta de 18 ani. (art. 105, alin. (1) din legea 272/2004).
După primirea notificării, Serviciului Public de Asistenţă Socială va efectua o anchetă socială la domiciliul persoanei desemnată de dvs.
Referatul de anchetă socială va concluziona asupra situației persoanei căreia i se deleagă autoritatea părintească, condiţiile sale locative, relația acesteia cu minorul, etc.
Confirmarea persoanei în întreţinerea căreia va rămâne copilul se efectuează de către instanţa de tutelă.
Notificarea şi Referatul de anchetă socială reprezintă doar o etapă în procedura de delegare a autorității părintești. Este necesar, de asemenea, să vă adresaţi si cu o cerere intanţei de tutelă.
- Prin cererea adresată instanţei, se solicită delegarea autorităţii părinteşti cu privire la minor către persoana desemnată prin Notificare.
- În cerere se indica şi perioada în care persoana indicată va exercita autoritatea părintescă. Perioadă ce nu poate fi mai mare de 1 an.
- De asemenea, la cerere se vor anexa înscrisuri din care să rezulte că persoana desemnată de dvs. îndeplineşte condiţiile legale. Că face parte din familia extinsă, are minimum 18 ani, îndeplineşte condiţiile materiale, garanţiile morale necesare creşterii şi îngrijirii unui copil.
- Acordul persoanei căreia urmează să-i fie delegată autoritatea părintească se exprimă de către aceasta personal, în faţa instanţei.
- În conformitate cu prevederile art. 29 din Legea 272/2004 este necesară şi ascultarea minorului:
”În orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani, dacă autoritatea competentă apreciază că audierea lui este necesară pentru soluţionarea cauzei.”
Prin hotărâre instanţa va statua asupra drepturilor şi îndatoririlor ce trebuie respectate de către persoana care preia exercitarea autorităţii părinteşti.
- De a-i însoţi şi reprezenta în faţa unităţii şcolare pe care o frecventează, de a-i însoţi şi reprezenta în faţa unităţii spitaliceşti.
- Încasarea alocaţiei.
- Reprezentarea în demersurile necesare protejarii interesului superior al copilului în faţa autorităţilor publice, etc.
Se poate reveni asupra măsurii de delegare a exercitării autorităţii părinteşti?
Dacă vă întoarceţi în ţară înainte de a expira perioada pentru care s-a delegat autoritatea, la cerere, instanţa poate revoca măsura.
De asemenea, este posibilă menținerea perioadei în care a fost făcută delegarea, cu înlocuirea persoanei căreia i-au fost delegate drepturile.Important: delegarea autorităţii părintești pentru o anumită perioadă nu înseamnă pierderea drepturilor părinteşti şi nici o limitare a exercițiului acestora.
» Vezi: „Alocația europeană pentru copiii ai căror părinți muncesc în străinătate”
