Să-ți excluzi copilul de la moștenire? Se poate? Și dacă da, cum se face? Întrebări la care (de obicei) ajung oamenii trecuți bine de prima tinerețe. Și, probabil, vă veți întreba care ar fi treaba unui avocat în legătură cu moșternirea, mai degrabă un notar ar avea ceva de spus. În fine, se pune întrebarea: cum se face dezmoștenirea propriilor copii?
Înainte de a trece la treabă, să ne gândim puțin: de ce ar vrea cineva să-și lase copii fără moștenire? De ce i-ar șterge de șla testament, ca să zicem așa? Viața reală este plină de întâmplări și subiecte de film. Un părinte ar vrea să-și dezmoștenească copiii dacă aceștia s-ar purta urât, dacă ar fi detestabili și ar vrea deci să-i pedepsească. Prin eliminarea de la moștenire a copilului să-și exprime dezacordul cu o atitudine, cu o faptă, cine știe…
S-ar mai putea întâmpla ca dezmoștenirea să apară în cazul în care părintele se află la a doua căsătorie și ar vrea să-și protejeze cei mai recenți copii.
Desigur că mai sunt situații la care nu ne putem gândi acum. Viața bate filmul și întotdeauna vor exista motive pentru care un părinte s-a putea simți îndreptățit să-și sancționeze astfel copiii.
Dar există această posibilitate? Pot fi dezmoșteniți proprii copii? Și dacă da, cum?
Poate fi dezmoștenit propriul copil?
Pe scurt, răspunsul este nu! Sau, cel puțin, nu poate exista o dezmoștenire totală. Conform condițiilor enunțate în capitolele cuprinse între 1086 și 1099 din Codul Civil există trei categorii de moștenitori care nu pot fi excluși de la moștenire. Aceștia se numesc moștenitori rezervatari:
- copii naturali adică descendenți privilegiați;
- părinții (ascendenții privilegiați);
- soțul supraviețuitor.
Cele trei categorii de moștenitori enunțate mai sus sunt protejate prin lege. Adică, indiferent de voința defunctului, legea îl va chema la moștenire pe copilul acestuia, de exemplu. Poate să facă testament, să acorde liberalități, nu are importanță. Copiii au asigurată o rezervă din moștenire, numită rezervă succesorală.
Singura modalitate reală de a-ți dezmoșteni copiii este să-ți toci averea! Să faci astfel încât atunci când „dai colțul” să nu mai rămână nimic după tine. Prin urmare nici nu se mai pune problema de moștenire.
Nedemnitatea și moștenirea
Și ar mai fi o posibilitate, copilul să fie nedemn. Dar nedemnitatea, din punct de vedere juridic, este de fapt o sancțiune. Nedemnitatea înlătură un copil de la moștenire, de fapt înlătură pe oricine. Nedemnitatea poate fi de drept sau declarată de instanță. În primul caz, dacă un copil este condamnat penal pentru o infracțiune care urma să curme viața părintelui, sau să-i aducă o vătămare gravă, acest copil nu are dreptul de a primi moștenire.
La fel, dacă există o condamnare pentru o faptă care ar fi urmat să-l înlăture pe un alt succesiv de la moștenire, un frate de exemplu. Pentru aceste situații copilul este considerat nedemn de a primi moștenirea. Niciun fel de moștenire, deci nici partea din rezerva succesorală.
Nedemnitatea constatată de instanță are loc atunci când avem persoane condamnate penal pentru săvârşirea cu intenţie a unor fapte grave. Aceste fapte fiind de violenţă fizică sau morale, ori fapte care au avut ca urmare moartea persoanei care lasă moştenirea.
Nedemniitatea mai poate fi constatată și când cineva împiedică pe cel care lasă moștenirea să modifice testamentul, de exemplu. Sau să-i ascunzi testamentul, ori să-l distrugi. De asemenea, să-l falsifici…
De remarcat că nedemnitatea se poate înlătura de persoana care lasă moștenirea. O poate face prin testament sau printr-un act notarial autentic.
Rezerva succesorală la moștenire
Desigur, nu poate fi ignorată voința defunctului, nu în totalitate. Dar, în cazul în care există o dezmoștenire, proprii copii au dreptul la jumătate din cât li s-ar fi cuvenit în condiții normale. Înțelegem deci că rezerva succesorală este jumătate din acea parte de moștenire la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi existat dezmoștenirea.
Moștenitorii rezervatari au fost enunțați mai sus, copiii, părinții și soțul supraviețuitor.
Subliniem așadar că un copil, dacă este dezmoștenit, nu va putea fi eliminat de la moștenire decât dacă este declarat nedemn. Chiar în condițiile unui testament sau a unor liberalități, el tot va primi jumătate din cât i s-ar fi cuvenit.
Reducțiunea testamentului sau atacarea ori contestarea acestuia
Acum, în această etapă, intervine rolul unui avocat. Prin formația sa, prin experiența, flerul și contractul pe care-l are, este dator să observe dacă nu cumva testamentul este excesiv. Adică dacă defunctul nu a încălcat cumva rezerva succesorală. Altfel spus, în termeni populari, în vorbirea de rând, dacă sunteți într-o astfel de situație va trebui să atacați în instanță testamentul.
Această acțiune, prin care avocatul dvs atacă în instanță testamentul excesiv se numește reducțiune. Se face tocmai pentru că defunctul, care a vrut să vă dezmoștenească, a făcut un testament excesiv și care încalcă rezerva succesorală. Sau, dacă dvs sunteți cel care faceți un astfel de testament, ar fi bine să luați aminte. Copiii dvs vor ataca în instanță. Orice avocat, cu minim de experiență sau doar să „cadă pe cheie” va rezolva acest proces.
Sperăm că din cele de până acum s-a înțeles că niciun părinte nu va putea încălca rezerva succesorală. Va trebui să respecte drepturile copilului său, afară doar de faptul că acesta se va dovedi nedemn. Dacă se va dovedi că defunctul a făcut donații care încalcă rezerva succesorală, cel în drept va primi compnesație în bani. O sultă, cum se numește juridic. Situația este identică și în cazul celorlalți moștenitori rezervatari, respectiv părinții și soțul moștenitor.
» Alege un avocat din Timișoara care se află pe site-ul avocatim.ro
