
Site-ul Avocat în Timișoara își propune să vă introducă în explicarea noțiunii de „ordin de protecție”. De asemenea, încercăm să vă oferim și un mic „ghid practic de obținere a acestuia”. Deci, un ordin de protecție este acea dispoziție legală care impune reguli, interdicții, restrângeri ale drepturilor de proprietate care se aplică agresorului. Scopul este de a proteja victima de violența domestică. Legea 217 din 2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice definește exact ce înseamnă violența domestică precum și când se emite un ordin de protecție.
Trebuie spus însă că de la 31 august 2024 a intrat în vigoare și așa numita lege a ordinului de protecție extins, respectiv Legea 26 din 28 februarie 2024. Aceasta din urmă extinde de fapt aplicarea ordinului și la alte violențe și categorii de persoane, altele decât cele din familie. Sunt extinse deci faptele pentru care se poate obține/emite un ordin de protecție.
Să le luăm pe rând.
Ce înseamnă violența domestică
Conform legii, aveam de-a face cu violență domestică dacă ne încadrăm într-una din următoarele situații:
a) violența verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
b) violența psihologică – impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
c) violența fizică – vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activități cu grad mare de risc pentru viață sau sănătate și integritate corporală, altele decât cele de la lit. e);
d) violența sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;
e) violența economică – interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
f) violența socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
g) violența spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare;
h) violența cibernetică – hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.
În nicio formă și în nicio împrejurare, obiceiul, cultura, religia, tradiția și onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violență.
Caracterul provizoriu și definitiv, cine emite ordinul
Un ordin de protecție poate fi provizoriu și atunci este emis de către organele de poliție care sunt solicitate să constate necesitatea lui. Cum vin polițiștii la fața locului, să constate și să dispună? Cel mai simplu și mai comun mod de a fi chemate este apelul la numărul de urgență 112. Agenții de poliție, prin mijloace și metode specifice vor ajunge la concluzia dacă emit sau nu ordinul. Aceasta poate fi pentru o durată de maxim cinci zile, socotit pe ore, respectiv 120 de ore. Se emite pe loc.
Ca să devină definitiv, procurorul de la parchetul competent va înainta ordinul de protecție provizoriu judecătoriei din raza de competență. Sau, invers, procurorul poate constata că nu mai este nevoie și comunică încetarea măsurilor de protecție.
Desigur că nu este obligatoriu ca polițiștii să ia o măsură de acest gen, ei pot ajunge la concluzia că nu e cazul, că este o exagerare. Sau chiar victima se poate opune emiterii acestuia.
Însă dacă se ajunge în instanță și aceasta îl aprobă atunci devine definitiv.
Obținerea ordinului de protecție se poate și direct prin adresarea către judecătoria competentă teritorial. Pentru aceasta se depune o cerere al cărei model îl puteți descărca și din site-ul „Avocat în Timișoara” de la secțiunea de download.
Aceste spețe se judecă de urgență în camera de consiliu. Aveți asistența juridică asigurată, adică avocat din oficiu. Hotărârile sunt imediate și executorii, dar se pot apela.
Imediat după emiterea ordinului de protecție de către judecătorul de drepturi și libertăți acesta este comunicat organelor de poliție care vor purcede la supravegherea respectării lui.
Ce se poate obține prin ordinul de protecție provizoriu
Prin ordinul de protecție provizoriu instituit de polițiști se pot impune pentru 5 zile:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința comună;
c) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia;
d) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
e) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.
Prevederile ordinului de protecție definitiv
Instanța poate emite una sau mai multe măsuri de protecție, de interdicție sau obligații. Acestea sunt limitate în timp. Astfel, se pot dispune:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență;
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
f) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
i) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
j) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora;
k) interdicția pentru agresor de a încasa alocația de stat pentru copii și încuviințarea încasării acesteia de către părintele/persoana căruia/căreia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare sau la care s-a stabilit reședința acestuia.
Durata unui ordin de protecție definitiv
Faptul că are denumirea de definitiv nu se referă la reducerea pe vecie a unor drepturi sau libertăți, ci cuvântul are o conotație juridică. Dacă în hotărârea de emitere a ordinului de protecție nu se menționează durata acestuia, se consideră că are durata e 12 luni. Un ordin de protecție nu se emite pentru o durată mai mare de 12 luni începând de la instituirea lui.
Nerespectarea ordinului de protecție; interacțiunea cu poliția, prelungirea ordinului
Persoana împotriva căreia s-a dispus un ordin de protecție este obligată să-l respecte întocmai. În caz contrar, aceasta riscă închisoarea de la 6 luni la 5 ani. În același timp, și partea „beneficiară” a ordinului trebuie să-l respecte, altfel i se pot imputa cheltuielile legate de aplicarea acestuia.
Dacă ești „agresor” și ți s-a impus un astfel de ordin, este obligatoriu să te păzești a lua legătura cu victima. Inclusiv prin interpuși, adică neamuri sau prieteni, de exemplu să trimiteți mesaje. Așteptați până se termină totul.
Ar trebui știut că organele de poliție au propriile lor măsuri interne de supraveghere. De exemplu, așteptați-vă la cotroale inopinante, la verificări și telefoane. După ce ordinul de protecție expiră victima poate solicita prelungirea acestuia, iar instanța îl va prelungi în situația în care există indicii că viața și integritatea acesteia sunt puse în pericol.
Ordinul de protecție extins. Definirea actelor de violență
Elaborarea și aplicarea Legii 26 din 28 februarie 2024 a necesitat o intensă muncă de lămurire a decidenților politici, după cum afirma minitra justiției Alina Gorghiu. Această lege extinde lista manifestărilor de violență care pot fi sancționate. Reclamarea actelor de violență și aplicarea de măsuri restrictive nu se mai rezumă doar la membrii de familie.
Astfel, în liumina acestei legi, actele de violență pentru care se poate emite ordin de protecție sunt și:
a) orice lovire sau act de violență cauzator de suferințe fizice;
b) orice act de violență de natură sexuală;
c) amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;
d) fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise, creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
e) orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal la comunicații și date private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;
f) încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să își retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;
g) orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.
În ceea ce privește eliberarea ordinului de protecție provizoriu și definitiv, respectarea acestuia și urmările nerespectării, situația este identică celei de la violența domestică. Respectiv aceleași sancțiuni.
Probe necesare
Pentru a dovedi agresiunea de orice fel sunt admise orice fel de probe, inclusiv mesaje pe whatsapp ori înregistrări cu telefonul, scrisori și sms-uri.
Există însă un risc, respectiv acela de abuz. Cu ale cuvinte, se pot „aduna” în timp înregistrări cu telefonul mobil, care apoi sunt rupte din context sau pot fi chiar provocate. Mai mult, ar putea fi editate, alterate. Finalul este că instanța poate fi influențată. La fel și cu imaginile fotografice, și acestea pot fi măsluite. Prin urmare, instanța va trebui să fie foarte atentă în selectarea și admiterea probelor.
Practic, doar administrarea probelor care necesită timp îndelungat de obținere nu sunt admise, includem aici evaluări ale experților, analizele acestora, etc.
Este necesar să aveți avocat? Ce onorariu se presupune?
Totuși chiar dacă în astfel de spețe, în instanță, vi se asigură reprezentare juridică, ar fi mai bine să vă angajați unul. Cauzele sunt destul de complexe în instanță, iar un avocat din oficiu nu va avea acea determinare necesară pentru dvs, fie că sunteți victimă sau agresor. Interesele dvs vor fi întotdeauna mai bie reprezentate de cineva pe care-l plătiți dvs.
Cât costă un avocat? Este dificil de spus, fiecare cauză are complexitatea ei. Fiecare profesionist are tarifele sale…
Vă recomanda buna înțelegere. Și calm, mult calm, acesta este cheia liniștii. Pierderea lui vă aduce numai probleme, mai ales dacă adăugați și eventualele abuzuri procesuale…
Situația cazurilor de violență domestică. Abuzurile procesuale
Ministra Justiției, Alina Gorghiu, afirma la un post de televiziune că în 2023 au fost semnalate mai mult de 100.000 de cazuri de violență domestică. Și, accentua ea, este vorba doar de cele înregistrate. În realitate ar fi vorba de mult mai multe, doar că femeile încă nu au avut curaj să vorbească. Am zis de femei căci când vorbim de violență domestică ele sunt principalele victime, ele și copiii.
Judecând după titlurile din ziare s-ar părea însă că sunt tot mai multe cazuri. Opinia mea este însă că nu a crescut neapărat numărul lor, ci sunt tot mai multe denunțate. Victimele prind tot mai mult curaj, femeile sunt și ajutate să-și depășească teama.
Însă, mai este un aspect. Unul despre care nu se prea vorbește, respectiv abuzul procesual. Îmi permit să extrag un fragment dintr-un articol scris de avocat Valentina Elena Preda în articolul Ordinul de protecție – între ocrotirea victimei și abuzul procesual.
Așadar, distinsa avocat scrie: „acest mijloc legal de protecție a victimelor veritabile ale violenței domestice a ajuns să fie banalizat prin formularea unor cereri de emitere a unui ordin de protecție ori de câte ori disputele familiale escaladează, iar unul dintre parteneri simte nevoia menajării sensibilităților sale prin înlăturarea totală și forțată a soțului incomod din peisajul domestic.”
Pun punct aici acestui material despre violența domestică și ordinul de protecție.