Înainte de a răspunde la întrebarea dacă avem sau nu nevoie de un avocat pentru cererea de ordonanță președințială, să ne lămurim asupra unei chestiuni. Ce este o ordonanță președințială? Pe scurt, este o act de dispoziție cu caracter provizoriu adoptat de instanță. Se folosește atunci când, de exemplu, trebuie luată o măsură urgentă ca să nu se piardă un drept, o proprietate…
Un exemplu simplu care ar necesita o ordonanță președințială ar fi atunci când vă judecați cu cineva asupra unui imobil. Asupra necesității reparației acestuia. Să presupunem că dacă nu se efectuează reparații urgențe asupra acestuia, casa s-ar dărâma. Sau dacă nu se face un dig un teren ar fi inundat și s-ar pierde recolta. Iar miezul conflictului fiind proprietatea și cine trebuie să facă reparațiile.
Acel cineva cu care vă judecați și după toate aparențele ar trebui să facă reparațiile, să evacueze proprietatea, să construiască digul sau orice altceva și nu vrea, ar putea fi obligat să facă acest lucru printr-o ordonanță președințială. Ei bine, dacă instanța „simte” că aveți dreptate, ar putea dispune acest lucru.
Orice avocat adevărat știe asta că instanța va fi de acord doar dacă există o aparență a dreptului dvs. Chiar așa se și spune, că judecătorul „pipăie” speța. Încearcă să-și dea seama dacă aveți dreptate sau nu. În consecință, ordonanța președințială, fără a fi o judecată definitivă, impune niște măsuri urgente. Care, dacă nu sunt luate, duc la distrugere, de exemplu…
Și da, din moment ce puteți să vă judecați fără a avea un avocat, puteți să faceți și dvs o cerere de ordonanță președințială. Deși, asistența juridică a unui avocat ar fi un lucru recomandat. E vorba de experiență și de acel… simț al instanței pe care acești profesioniști ar trebui să-l aibă. Ei intuiesc dacă „va trece” sau nu. Însă, în cele ce urmează, noi vom presupune că știți exact ce trebuie să faceți și nu sunteți un om care a trecut prin școală ca gâsca prin apă. Deci, până la un punct vă puteți lipsi de avocați.
Să începem.
Condiții și cadrul legal pentru ordonanța președințială
Materia legală a procedurii de ordonanță președințială se află în articolele 997-1002 din NCPC. Însă, înainte de a discuta puțin pe marginea acesteia, să mai schițăm niște exemple de folosire a ordonanței.
Exemple de spețe ipotetice
- În cazul unui divorț, instanța ar putea stabili prin ordonanță președințială la cine să locuiască minorii. Cine și cât plătește pensia alimentară, adică „pensia de întreținere a minorului”. Păi, vă închipuiți ce-ar însemna o situație încurcată și tensionată pentru copii, până se stabilește la care părinte rămân, cum se rezolvă partajul? Tocmai pentru a evita acestea se poate emite ordonanța. Iar la finalul judecății lucrurile, prin decizia instanței, devin definitive.
- Să presupunem că aveți probleme cu gardul vecinului, cu streașina lui. Iar la ploaie toată apa vă curge pe perete și există pericol de avariere a zidului. L-ați dat în judecată pentru daune, dar vecinul și-a angajat un avocat. Or, acesta din urmă, „uns cu toate alifiile”, va tărăgna procesul astfel încât să aducă expertize, martori, contraexpertize… Ce faceți, așteptați să se termine procesul? Vă angajați și dvs avocat, intrați la luptă, dar până se termină vi se dărâmă casa. Pentru aceasta este bună ordonanța președințială. Puteți cere instanței să oblige vecinul să-și repare scurgerea de pe casă. (Să-și pună burlane…)
- Cineva are să vă dea niște sume importante de bani și vă tot evită. Acesta își angajează avocat ca s-o lungească până-și găsește un cumpărător la mașină, la casă, la bunuri. Aveți presupunerea că va fugi fără să se achite de datorie. Puteți cere prin această procedură un sechestru pe casă, ca să n-o vândă și să plece și să vă lase cu ochii-n soare. De fapt, sechestrul este făcut și de organele fiscului când suntem datori…
- Să presupunem că aveți o firmă și aveți administrator care își cam face de cap. Încheie acte care vă dezavantajează și vreți să-i cereți despăgubiri. Un lucru bun ar fi să găsiți un avocat specializat în astfel de daune, dar până atunci opriți-l! Cereți instanței să-i suspende temporar atribuțiile, altfel riscați falimentul. Și n-aveți decât să vă judecați dar firma să fie administrată în mod corect.
Sinteză, definiție, termeni juridici
Acum putem da definiția acestei proceduri. Chiar dacă o parte dintre atributele ordonanței președințiale rezultă din textul de până acum. Deci, ordonanța președințială este acea măsură cu caracter vremelnic dispusă de instanță în situații caracterizate de urgență. Dispunerea acesteia se justifică pentru:
- păstrarea unui drept care prin întârzierea măsurii ar putea să dispară;
- prevenirea unor pagube iminente, menținerea integrității unor bunuri care, altfel, ar fi sortite distrugerii sau unor daune ireparabile;
- înlăturarea piedicilor ce s-ar putea să apară în timpul unor executări silite.
Rețineți că ordonanța președințială are un caracter limitat în timp. Apoi, ordonanța nu vizează fondul speței judecate, are aplicabilitate doar până la judecarea definitivă a fondului.
Condiții de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială
În primul rând trebuie să fie vorba de o urgență. O ușă care trebuie să fie dărâmată și care nu v-a deranjat un an de zile, mai rar poate deveni un motiv.
Cererea de ordonanță președințială nu trebuie să vizeze fondul cauzei. Adică să nu cereți instanței să judece speța prin această procedură.
Existența unui caracter de vremelnicie al măsurii. Aceasta nu are efect decât până la finalizarea pe fond a cauzei. Dar poate rămâne și definitivă, adică ordonanța să capete un caracter definitiv dacă părțile nu mai continuă judecată prin calea de drept comun.
Situații frecvente de dispunere
Practica judiciară folosește frecvent această procedură specială în:
- materia raporturilor de familie;
- spețe de vecinătate și proprietate;
- în materia raporturilor locative;
- executări silite.
Instanța unde depuneți cererea
Ordonanța președinială, cererea de dispunere a acesteia, se depune la instanța competentă să judece fondul. Judecarea se face de către un singur judecător.
De regulă, judecarea se face cu citarea părților, dar nu este obligatoriu. Se poate judeca și în lipsa acestora.
El va putea să amâne pronunțarea pentru maxim 24 de ore. Iar publicarea/redactarea motivelor în maxim 48 de ore de la pronunțare.
Când se depune cererea
Cererea de ordonanță președințială se poate depune în timp ce cauza este deja pe rol. Când se impune o măsură urgentă (și vremelnică) pentru a împiedica o pagubă. Atenție, nu solicitați ca prin această procedură să vi se rezolve fondul speței.
Cererea de ordonanță președințială se poate depune și fără a exista o cauză pe rol. Însă, pentru a deveni o cerere de chemare în judecată pe calea dreptului comun, va trebui să specificați acest lucru. Instanța și pârâtul vor fi astfel înștiințați.
Timbrarea cererii de ordonanță președințială
Taxa de timbru ce se achită este stabilită de OUG 80/2013. Astfel, conform Articol 6 alin 4, cererile formulate pe cale de ordonanță președințială se taxează astfel:
- 20 de lei când nu sunt evaluabile în bani;
- 50 de lei dacă valoarea este sub 2000 de lei;
- 200 de lei dacă valoarea cererii depășește 2000 de lei.
Căi de atac
Legiuitorul a enunțat în cadrul articolului 1000 din NCPC condițiile în care o puteți ataca dacă nu sunteți mulțumiți. Ea poate fi atacată numai cu apel și se judecă cu precădere în termen de 5 zile de la pronunțare, în cazul judecării cu părțile citate. Sau 5 zile de la comunicare.
- Judecarea apelului se face cu citarea părților.
- Instanța poate suspenda executarea contra unei cauțiuni.
Autoritatea de lucru judecat nu există în fața judecății de fond. Dar ordonanța președințială are autoritate de lucru judecat în fața altei cerei de ordonanțe numai dacă nu s-au modificat circumstanțele care au permis emiterea ei.
Notă de final
Textul de față cuprinde aspectele esențiale ale cererii de ordonanță președințială. Dacă situația dvs concretă excede ceea ce este expus aici va trebui să consultați documentație juridică. Sau să angajați un avocat. Dar, în principiu, v-am enunțat cele mai comune aspecte. Indiferent că beneficiați sau nu de consultanță juridică de la un avocat.