Recuperare datorii, creanțe și înscrierile în Cartea Funciară

recuperare datorie
Recuperarea datoriilor mici sau mari...

Recuperarea datoriilor a devenit chiar un business, în utimii ani crescând numărul firmelor de factoring sau a agenților recuperatori. Însă, de cele mai multe ori puteți face dvs acest lucru, singur sau contractând serviciile unui avocat. Bineînțeles, dacă aveți timp și ceva „îndemânare” juridică. Altfel, puteți contacta lista noastră de avocați.

Merită amintit însă că sunt frecvente și costisitoare procesele prin care se urmărește recuperarea debitelor restante. Ia runeori durata acestora se poate întinde pe mai mult timp, luni sau chiar peste an. De aceea, poate vă gândiți la servicii de consiliere, negociere, încheierea unor acorduri de mediere. Stingerea litigiilor de acest gen la un birou de mediator este o soluție mai rapidă și mai ieftină.

Acordurile de mediere care stabilesc (de exemplu) ritmul de stingere a datoriilor sunt chiar titluri executorii. Procedura de investire este facilă și rapidă, nu aveți nevoie decât de semnătura unui avocat. Detalii la Titlul executoriu se obține imediat printr-un avocat.

Procedura pentru cererile cu valoare redusă

Dacă sunteți posesorul unei creanțe certe puteți să vă recuperați datoria și printr-o procedură rapidă, care durează maxim două luni. Aceasta este reglementată de art 1025-1030 CPC (Codul de Procedură Civilă). Condiția obligatorie este însă ca datoria pe care vreți să o recuperați să fie mai mică de 50.000 de lei. La această procedură nu se iau în considerare dobânzile, veniturile accesorii. Nu se aplică în domeniul fiscal, vamal, administrativ și nici în cereri care se referă la cauzele de genul:

  • starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice;
  • drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie;
  • moştenire;
  • insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare;
  • asigurări sociale;
  • dreptul muncii;
  • închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani;
  • arbitraj;
  • atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Desigur, puteți opta și pentru acțiune clasică, în conformitate cu dreptul comun. Însă, repet, procesul poate fi lung și costisitor. Dacă nu vă tentează o negociere sau un acord la un mediator, foarte probabil veți ajunge pe „mâna” unui avocat.

Prescripția, termene, măsuri asigurătorii, notarea în cartea funciară

Cred că unul dintre cele mai importante aspecte legate de subiectul recuperării datoriilor este termenul de prescripție. Acest termen înseamnă intervalul în care vă puteți recupera datoria. Termenul general de prescripție este de trei ani. Atunci când contactați un avocat pentru recuperarea datoriei, acesta va verifica în primul rând dacă termenul este depășit. Astfel, se vor aprecia șansele de reușită.

De exemplu, dacă Ionel ia împrumut de la Georgică o sumă de bani, iar acesta din urmă nu întreprinde nicio acțiune concretă (timp de trei ani) de a-și recupera banii, el pierde acest drept. Asta nu înseamnă că nu-l mai poate chema în judecată pe Ionel. Poate, fiindcă dreptul la justiție este imsprescriptibil. Ionel se poate apăra însă, dincolo de cei trei ani, spunând că a intervenit prescripția!

Atenție însă, prescripția trebuie invocată, ea nu intervine din oficiu. Adică niciun judecător nu va zice reclamantului „stai nene, că au trecut trei ani!” De fapt, orice instanță va judeca doar ce i se cere. Ca să beneficiezi de prescripție trebuie să o invoci în apărarea ta. Este o așa-zis „chichiță” folosită de avocați, care observă că s-a împlinit termenul. Prescripția în sine este o sancțiune, adică dacă în acest interval doar v-ați mulțumit să dați telefoane de genul „când îmi dați și mie banii?”, fără a face o somație, o cerere de chemare în judecată… ați pierdut dreptul. Desigur, asta nu-l împiedică pe debitor (Ionel) să se achite!

Notarea în CF a acțiunilor în pretenții

Este o idee la suficient de mulți justițiabili că datoriile proprietarilor se pot trece în Cartea Funciară. Aceasta fiind o măsură de protecție a lor că-și vor recupera banii de la proprietar, că acesta nu-și va putea vinde bunul imobil decât dacă-și achită datoria. Bla, bla, bla! Nu este așa, dar legendele circulă. Vorba ceea: gura lumii slobodă!

Pe site-ul „avocat Mirela David” există o postare care prezintă chiar o speță despre notarea în CF a unei acțiuni civile în pretenții. Este vorba de un bărbat care, pentru a-și menține sub control concubina, solicită tribunalului Brașov ca să fie notat în CF faptul că el a investit în apartamentul acesteia. Prin urmare, ea îi este datoare și nu va putea înstrăina bunul imobil.

Avocat Mirela David din Timișoara extrage din speța respectivă și explică esențialul: astfel de procese nu se pot nota în cartea funciară. De ce!? Tribunalul Brașov: „s-ar ajunge la situația în care orice acțiune civilă ar avea legatură cu imobilul, creându-se abuzul sub forma formulării unor cereri de notare a acțiunilor în cartea funciară, care ar îngrădi libertatea proprietarilor tabulari de a dispune de bunurile lor.

Ce se poate nota în CF

Notarea în Cartea Funciară este strict reglementată de Legea cadastrului și a publicității imobiliare, respectiv legea 7/1996 art 23. Sunt posibile doar acele acțiuni care privesc dreptul de proprietate și care, în final, ar putea duce la schimbarea acestuia. Mai jos aveți care sunt acele acte sau fapte juridice supuse notării. (Le regăsiți în art 902 Cod Civil).

  • punerea sub interdicţie judecătorească şi ridicarea acestei măsuri;
  • cererea de declarare a morţii unei persoane fizice, hotărârea judecătorească de declarare a morţii şi cererea de anulare sau de rectificare a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii;
  • calitatea de bun comun a unui imobil;
  • convenţia matrimonială, precum şi modificarea sau, după caz, înlocuirea ei;
  • destinaţia unui imobil de locuinţă a familiei;
  • locaţiunea (inchirierea) şi cesiunea de venituri;
  • aportul de folosinţă la capitalul social al unei societăţi;
  • interdicţia convenţională de înstrăinare sau de grevare a unui drept înscris;
  • vânzarea făcută cu rezerva dreptului de proprietate;
  • dreptul de a revoca sau denunţa unilateral contractul;
  • pactul comisoriu şi declaraţia de rezoluţiune sau de reziliere unilaterală a contractului;
  • antecontractul şi pactul de opţiune;
  • dreptul de preempţiune născut din convenţii;
  • intenţia de a înstrăina sau de a ipoteca;
  • schimbarea rangului ipotecii, poprirea, gajul sau constituirea altei garanţii reale asupra creanţei ipotecare;
  • deschiderea procedurii insolvenţei, ridicarea dreptului de administrare al debitorului supus acestei măsuri, precum şi închiderea acestei proceduri;
  • sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor ori veniturilor sale;
  • acţiunea în prestaţie tabulară, acţiunea în justificare şi acţiunea în rectificare;
  • acţiunile pentru apărarea drepturilor reale înscrise în cartea funciară, acţiunea în partaj, acţiunile în desfiinţarea actului juridic pentru nulitate, rezoluţiune ori alte cauze de ineficacitate, acţiunea revocatorie, precum şi orice alte acţiuni privitoare la alte drepturi, fapte, alte raporturi juridice în legătură cu imobilele înscrise;
  • punerea în mişcare a acţiunii penale pentru o înscriere în cartea funciară săvârşită printr-o faptă prevăzută de legea penală.

Măsurile asigurătorii

Acestea sunt totuși cu caracter excepțional. Instituirea sechestrului și a popririlor au loc atunci când există riscul ca debitorul „să vândă și s-o șteargă”, își diminuează sau risipește averea, deci când există șanse apreciabile pentru creditor de a nu-și recupera creditul.

Sechestrul și poprirea se instituie conform art 953 și 970 din Cod de Procedură Civilă. Sunt necesare de fapt cinci condiții pentru aceasta:

  • creditorul să nu aibă un titlu executoriu;
  • creanța să fie exigibilă;
  • creanța să fie constatată în scris;
  • creditorul să facă dovada că a depus deja o cerere de chemare în judecată;
  • plata unei cauțiuni de maxim 20% din valoarea creanței.

Trebuie spus că, în anumite situații, se poate institui sechestru și fără să existe o creanță scrisă conform art 953(3). Avocatul creditorului va trebui însă să dovedească pericolul sustragerii debitorului, să ascundă sau să-și risipească averea.

Oricum, dacă interpretarea textului de lege s-ar face „ad literam” am asista probabil la abuzuri în serie. Aproape orice cauză civilă ar putea fi însoțită de sechestru, de poprire! Or, așa cum am spus, acestea sunt măsuri cu caracter excepțional. Deși, orice avocat va încerca însă să speculeze…

Singurele recomandări care le putem face în cazul în care sunteți creditor este să vă supravegheați constant debitorul. Să depuneți eforturi constante de a vă recupera investiția. Să colaborați cu avocați specializați, evitați experiențele! Pe scurt, să puteți dovedi în orice clipă că v-ați îngrijit de bunul dvs.

» Contractele de închiriere; cum să nu luați țeapă de la chiriași

cauta un avocat in Timisoara