O lege extrem de importantă pentru judecători, executori și avocați, în ansamblu pentru degrevarea instanțelor de judecată a fost adoptată marți 23 decembrie. Aceasta se referă la simplificarea executărilor silite. Astfel, până acum, o hotărâre judecătorească executorie rămasă definitivă, mai trebuia supusă încuviințării de către instanță.
Adoptarea acestei legi, care modifică art 666 din CPC și simplifică executările silite, pare că a fost lucrată într-o perfectă colaborare de către doi juriști, doi avocați, respectiv senatorii Robert Cazanciuc (PSD) și Daniel Fenechiu (PNL). (Cine mai spune că nu funcționează coaliția!?)
Efectele simplificării executărilor silite
În fapt, această propunere legislativă a fost înregistrată la Senat încă de la sfârșitul lunii august. Din argumentarea acesteia, respectiv (și) a senatorului Robert Cazanciuc extragem câteva cuvinte. „Renunțarea la procedura încuviințării executării silite de către un judecător, după ce un altul s-a pronunțat anterior printr-o hotărâre definitivă, va contribui semnificativ la scurtarea duratei proceselor.”
Aceasta deoarece „dacă urmărim statisticile oficiale potrivit cărora jumătate (50,3%) din totalul cauzelor civile nou intrate într-un an pe rolul judecătoriilor au ca obiect încuviințarea executării silite, iar o parte dintre acestea vizează punerea în executare a unor hotărâri definitive, noua modificare legislativă va reduce substanțial numărul de cauze pe care un judecător va fi chemat să le soluționeze.”
Impresionantă cifra, nu-i așa? Adică jumătate din dosare sunt despre executările silite!
Rolul avocaților în „stimularea legislativă”
Se pare însă că deși inițiativa Cazanciuc-Fenechiu a părut încă de la început extrem de rezonabilă, ea a început să lâncezească pe undeva pe parcurs. Cam așa cum merg lucrurile la noi. Așa se face că, probabil exasperați și ei de „grăsimea” depusă în registraturile instanțelor, Asociația Convențională a Avocaților (ACAv) redactează o scrisoare deschisă către UNBR, CSM și Comisia Juridică din Senat.
Prin acest text, avocații enunță cinci direcții de acțiune prin care se pot degreva instanțele de munții de dosare. Ne permitem să le enumerăm.
Stimularea activității de mediere
Încurajarea medierii și arbitrajului, prin reducerea taxelor judiciare pentru părțile care aleg medierea, crearea unui fond național pentru acoperirea onorariilor mediatorilor în cauzele sociale și dezvoltarea tribunalelor arbitrale specializate.
Angajarea de personal auxiliar
Creșterea resurselor umane auxiliare, prin suplimentarea posturilor de grefieri, arhivari și consilieri juridici, precum și introducerea postului de „asistent judiciar digital”.
Simplificarea procedurii de executare silită
Simplificarea procedurii de încuviințare a executării silite, prin digitalizarea completă a procesului și crearea unei platforme naționale electronice pentru verificarea automată a cererilor.
Reorganizarea teritorială a instanțelor
Reorganizarea hărții judiciare, pe baza unei analize naționale a volumului de activitate și a resurselor, cu accent pe comasarea instanțelor mici și crearea de centre regionale specializate.
Intensificarea audierilor prin teleconferință
Generalizarea audierilor la distanță, prin extinderea legală a videoconferințelor, stabilirea unor garanții procedurale clare și monitorizarea anuală a eficienței acestor proceduri.
Prin opiniile lor, avocații care reprezintă ACAv doresc că transmită că ei, avocații, împreună cu judecătorii, executorii și ceilalți profesioniști de drept se află de aceeași parte a scenei juridice. Respectiv au datoria să facă din actul de justișție un drept utilizabil și de calitate. Este o aluzie evidentă la lungimea termenelor procedurale.
Credem (și de fapt știm deja) că situația din justiție este deja foarte aglomerată și este nevoie de ajutoare. Demersul avocaților trebuie interpretat ca atare…
