Malpraxisul în România; nebuloasă și imposibilitate

malpraxis in Romania
Malpraxisul in Romania; nebuloasă și imposibilitate

În România, un avocat „va birui” foarte greu dosarul de malpraxis. Cele mai multe, dacă sunt clasificate astfel, se vor rezolva în spatele ușilor, printr-o înțelegere sau într-un birou de mediator. Sunt două tipuri de abordări. Clinicile sau medicii din privat dacă sunt supuși unor astfel de acuzații vor dori liniște în acest sens. Nu au niciun interes într-un scandal care să le știrbească reputația. Aceștia aleg înțelegerea.

Malpraxisul în cazul sistemului medical „de la stat” este ca un fel de moarte sigură a dosarului. Durează mult, sunt supuse unor proceduri dificile și foarte greu de dovedit. Un medic care lucrează la un spital de stat va fi foarte greu „de învins”. De cele mai multe ori cauza se va prescrie. Iar pacienții, dacă sunt într-o astfel de situație, au la dispoziție ani mulți de așteptat, cheltuieli și expertize. Și de cele mai multe roi va renunța…

În esență, malpraxisul este acea practică sau procedură medicală greșită care produce o pagubă sau vătămare unui pacient Definiția o puteți găsi în art 653 din legea 95 din 2006.

cauta un avocat in Timisoara

Deci, vorbim de malpraxis doar când există un prejudiciu.

În continuare o sinteză din toate informațiile care pot fi găsite până acum în ceea ce privește malpraxisul în România. Despre stabilirea acestuia și despăgurbirile pe care un pacient le poate obține, eventual printr-un avocat. O să vedeți mai jos de ce am folost termenul de eventual.

Cauzele de malpraxis din România se soluționează extrem de greu

Prof dr Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, afirma în presă că la noi mecanismul de soluționare al cauzelor de malpraxis este foarte greoi. Și că în final dosarele ajung să fie prescrise. Și că este o nevoie imperioasă de schimbare a legii, cea de acum nemulțumind atât medicii cât și pacienții. Și, am zice noi, îi lipsește și pe avocați de satisfacție!

Ajungem la o concluzie extremă, respectiv aceea că în România este aproape imposibil să demonstrezi un caz de malpraxis. Sunt câteva argumente care susțin această afirmație. Dar principalul poate fi rezumat astfel: cine dă verdictul de malpraxis? De decizia cui se folosește un avocat în instanță?

În principal sunt două comisii, una de la nivelul Direcției de Sănătate Publică (care nu prea are autoritate ca să nu mai zicem de legitimitate) iar cealaltă la Institutul Național de Medicină Legală. În opinia lui Daniel Coriu prima ar trebui desființată, iar cea de la INML ar trebui reformată semnificativ. Înlocuită cu medici specialiști, cu profesioniști în diverse specialități, cu juriști. Oricum, presupunând că această comisie ar avea oameni pregătiți în toate domeniile ce implică subiectul de față, până ajung ei să stabilească ei că este malpraxis dosarele se prescriu. Sistemul în sine este greoi și oamenii puțini.

Ca să existe o soluție judecătorească de malpraxis, judecătorul are nevoie de o expertiză. Expertiză dată de cei câțiva experți de la INML, care întârzie, întârzie, întârzie…

Esența este aceea că tot sistemul trebuie reformat.

Câte cauze de malpraxis sunt și cum se soluționează

Este greu de spus câte sunt. Medicul Sorin Paveliu, unul dintre autorii Legii 95/2006, estimează că aproximativ 30% dintre cazurile medicale sunt susceptibile a fi malpraxis. Cele mai multe se soluționează cu siguranță în afara instanței.

În altă ordine de idei, nu Colegiul Medicilor dă sentința de malpraxis, acesta se ocupă doar de codul deontologic. Verdictul vine de la INML, cum am spus, iar cu acest rezultat al expertizei, pacientul se duce în instanță ca să-și recupereze prejudiciul. Între 2015 și 2021, din 976 de dosare ajunse la Comisia de disciplină a CMR s-a ridicat dreptul de practică în cinci cazuri!

publicitate pentru cabinet de mediator in Timisoara

În România, anual, 55.000 de medici plătesc asigurare de malpraxis dar societățile de asigurări practic nu plătesc nicio despăgubire. V-am explicat mai sus, din cauza sistemului greoi. Asigurările plătite de medic pornesc de undeva de la 40-50 euro anual și ajung pe la 300 sau chiar 400. Fiecare medic după cât hotărăște. Însă multe situații nu sunt acoperite de societățile de asigurare. Modificarea legii, în viziunea expusă de Daniel Coriu, ar prevedea și despăgubiri pentru pacient încă din faza de prelitigiu.

Despăgubirile între morală, tragedie și business

Evident că există și specializarea de avocat pentru malpraxis. Însă, opinia mea, cele mai multe cazuri se rezolvă (chiar și de către avocați) în afara instanței, prin serviciile unui mediator, de fapt o înțelegere între părți.

Unul dintre avocații specializați în malpraxis, respectiv avocatul Andrei Tarău, afirmă și le declară ca fiind succese, înscrise pe site-ul său, rezolvarea de cazuri în afara instanței. Adică, probabil, ceva în genul medierii.

Avocatul Adrian Cuculis declara într-o emisiune că numărul cazurilor de malpraxis a crescut după pandemie. Înainte, la cabinetul său erau cam 60-70 pe an iar după pandemie numărul acesta a ajuns la 80-90. Remarcabil este că dânsul, de fapt familia avocatului Adrian Cuculis, se află în proces cu spitalul Filantropia și solicită o despăgubire de un milion de euro!

Cum își construiesc apărarea medicii

Medicii au o practică defensivă, „îngroapă” pacientul sub o stivă de hârtii sau chiar evită să presteze serviciile dacă există riscuri. Un avocat a spus pe șleau că este foarte ușor să se apere. Dacă e vorba de medicii din clinicile de înfrumusețare, de exemplu, ei argumentează pacientului că a fumat, că nu s-a odihnit, că nu a făcut ce trebuie și de aceea i-a eșuat procedeul.

Din aceste motive s-a produs de fapt malpraxisul, că pacientul nu a făcut ceva cum trebuie! Apoi, un avocat deștept va ști întotdeauna cum să organizeze o apărare într-un astfel de caz.

Dosar de malpraxis finalizat după 10 ani. Vinovat este un medic decedat

avocat sau mediator
Cazurile de malpraxis sunt rezolvate în mod diferit de avocați sau mediatori…

Malpraxisul acoperă foarte multe spețe din zona serviciilor de înfrumusețare. Însă, observația îmi aparține, cei mai mulți care se consideră partea vătămată, sunt oameni care și-au cheltuit deja resursele financiare pe servicii de care nu sunt mulțumiți. Nu mai au bani să meargă mai departe, și la ce le-ar folosi?

Avocat sau mediator, ce diferență este!?

Malpraxisul în cifrele de la vedere

  • Cifrele de mai jos sunt „culese” din diverse rapoarte sau articole de presă pe care le consider serioase. Altfel, cifrele oficiale din România sunt în mare parte o nebuloasă.
  • Piața asigurărilor de malpraxis din România era de 3 milioane de euro la nivelul anului 2016. Sumele asigurate sunt impuse de CNAS și variază între 5.000 de euro la un asistent și ajung la 62.000 euro la un chirurg.
  • În 10 de ani de la apariția legii firmele de asigurări au despăgubit doar 5 pacienți.
  • Conform statisticilor Eurostat din 2017, indicele deceselor evitabile este de 47% în România. Acesta ar putea fi un indicator al nivelului de malpraxis în România. (Media europeană este de 33%.)
  • ÎnSUA, la o populație de peste 331 milioane de locuitori, se înregistrează cam 200.000 de decese cu cauza fiind eroare medicală. Aproximativ 15% depun o reclamație și se plătesc în jur de 4-5 miliarde de dolari despăgubiri în fiecare an. Se estimează că în România, valoarea despăgubirilor (prin mediatori și în instanțe) nu trece de 5 milioane de euro anual.
  • Opinia generală este că la nivelul Colegiului Medicilor s-a creat un devărat sindicat al acestora, sancțiunile care se dau (pe plan deontologic) fiind ușoare sau ridicole. Apoi, medicii le folosesc în instanțe, obținând asttfel un avantaj în disputa cu reclamantul.

Ce poate face un avocat într-o speță de malpraxis

Un avocat specializat în cazuri de malpraxis medical vă poate ajuta în câteva aspecte.

  • Evaluează detaliile cazului dumneavoastră. Aceasta pentru a determina dacă există o bază solidă pentru a intenta o acțiune legală. Cum am spus mai sus, dacă aveți o expertiză corespunzătoare de la INML, acesta ar putea fi elementul central.
  • Avocații pot ajuta în adunarea și organizarea de dovezi care susțin acuzațiile de malpraxis medical. Acestea pot include fișele medicale, înregistrările de tratament, mărturiile martorilor și expertize medicale.
  • Un avocat vă va reprezenta în instanță și va lucra pentru a demonstra că neglijența medicală a avut loc și că aceasta a cauzat prejudicii. Ei vor pregăti și vor susține argumentele legale și vor lupta pentru drepturile și despăgubirile pacientului.
  • Adesea, cazurile de malpraxis medical se încheie prin negociere în afara instanței sau prin mediere. Avocatul dumneavoastră poate negocia cu asigurătorul sau cu reprezentanții părții adverse pentru a obține o soluție favorabilă înainte de a ajunge la proces.
  • Dacă se câștigă cazul sau se ajunge la o soluționare prin mediere, avocatul va lupta pentru a asigura că pacientul primește compensația pe care o merită pentru daunele suferite. Adică cheltuielile medicale, daunele fizice și emoționale, precum și pierderile financiare.

Estimăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat situația se va schimba. Evident, în bine, pentru interesul pacientului dar și al medicului deipotrivă. Opinăm că veți putea apela la un avocat, iar acesta să și câștige, mult mai ușor decât până acum.

PS: Pe site-ul DSP Timiș nu xistă nicio informație despre numărul de cazuri de malpraxis constatate de această comisie… Nici pe alte DSP-uri din țară nu sunt informații…